Blocajul salarizării adâncește gaura din PNRR: România poate pierde 770 de milioane de euro

Negocierile pentru noua lege a salarizării unitare s-au încheiat fără un acord între partide și sindicate. România nu a reușit astfel să îndeplinească la termen reforma inclusă în PNRR, iar consecința financiară poate ajunge la 770 de milioane de euro.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că proiectul a fost construit în funcție de banii pe care statul și-i poate permite. În schimb, revendicările sindicale ar fi depășit 27 de miliarde de lei, cu mult peste bugetul disponibil.

Cum s-a schimbat bugetul reformei

Proiectul a pornit de la o alocare de 8 miliarde de lei. După discuțiile cu ministerele, sindicatele, Banca Mondială și Comisia Europeană, plafonul analizat a urcat la 12,1 miliarde de lei, însă deteriorarea finanțelor publice a redus ulterior spațiul de cheltuieli la aproximativ 10 miliarde de lei.

În ultima variantă discutată, educația și sănătatea ar fi primit aproape jumătate din fondurile prevăzute. Distribuția estimată era următoarea:

• 3,3 miliarde de lei pentru educație;
• 2,9 miliarde de lei pentru sănătate.

Au fost luate în calcul și scenarii mai avantajoase pentru profesori. Una dintre variante prevedea 7,6 miliarde de lei pentru educație și ar fi permis majorarea coeficienților profesorilor din învățământul preuniversitar la 2,8, aproape de nivelul de 2,9 cerut de sindicate.

Ministrul afirmă că evaluarea Moody’s din 7 august a restrâns și mai mult posibilitatea unor cheltuieli suplimentare. România a evitat atunci, la limită, retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandată investițiilor, iar proiectul a trebuit recalibrat spre 10 miliarde de lei, nu spre plafonul de 12,1 miliarde analizat anterior.

Disputa dintre Guvern și sindicate

Pîslaru spune că reforma nu a fost gândită ca un program general de majorări salariale, ci ca o soluție pentru inechitățile acumulate în actualul sistem. Proiectul ar fi adus creșteri pentru mai mult de două treimi dintre cei peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public, chiar dacă unele majorări erau reduse.

Ministrul a acuzat PSD că a amânat schimbarea în perioada în care Ministerul Muncii a fost condus de social-democrați și că a făcut promisiuni salariale fără acoperire bugetară. El a mai arătat că Legea 153/2017 a fost aplicată în proporție de aproximativ 60%, în timp ce legile speciale și modificările succesive au amplificat diferențele dintre categoriile de bugetari.

Negocierile s-au blocat după ce nu a fost găsit un compromis politic și sindical. Pîslaru susține că organizațiile din educație și sănătate au cerut bani suplimentari fără să indice surse de finanțare, în timp ce sindicatele consideră necesare grile salariale mai favorabile.

Eșecul discuțiilor lasă România fără noua lege a salarizării unitare la termenul stabilit prin PNRR. Pe lângă posibila pierdere a tranșei de 770 de milioane de euro, este amânată și reforma destinată să reducă diferențele dintre veniturile angajaților din sectorul public și să introducă reguli mai coerente de stabilire a salariilor.