România s-ar putea confrunta, începând din toamna lui 2026 și până în 2027, cu o succesiune de probleme care se amplifică reciproc. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că riscul principal nu este lipsa totală a energiei, gazelor, carburanților sau alimentelor, ci creșterea costurilor până la niveluri greu de suportat.
Analiza AEI separă o posibilă criză a prețurilor de o criză fizică de aprovizionare. Prima este considerată foarte probabilă, în timp ce apariția unor lipsuri efective depinde de factori precum severitatea iernii, incidentele tehnice și eventuale noi șocuri geopolitice.
Douăsprezece vulnerabilități principale
Potrivit evaluării realizate de Dumitru Chisăliță, problemele României s-ar putea manifesta simultan în mai multe domenii:
- prețul energiei electrice;
- siguranța și adecvarea sistemului energetic;
- costul gazelor naturale;
- aprovizionarea cu gaze;
- prețurile la motorină, benzină și GPL;
- kerosenul și transportul aerian;
- inflația și cheltuielile de zi cu zi;
- bugetul și fiscalitatea;
- ratingul de țară și finanțarea statului;
- agricultura și prețurile alimentelor;
- situația socială și politică;
- încrederea populației și a mediului de afaceri.
În această perspectivă, crizele nu ar evolua separat. Costurile mai mari ale energiei și carburanților ar afecta firmele, agricultura și transporturile, iar presiunea asupra bugetului ar limita capacitatea statului de a interveni.
Electricitatea, mai scumpă iarna
Riscul unei crize a prețurilor la electricitate este evaluat drept foarte ridicat pentru intervalul octombrie 2026 – martie 2027. În cazul capacității sistemului de a acoperi consumul, nivelul de risc este considerat mediu-ridicat, cu o perioadă sensibilă între decembrie 2026 și februarie 2027.
Problema nu ține în primul rând de numărul capacităților instalate, ci de energia disponibilă exact în orele de vârf. Panourile fotovoltaice produc în special ziua, în timp ce necesarul de iarnă crește dimineața și seara, când aportul solar este redus sau absent.
La vulnerabilitățile existente se adaugă centralele pe cărbune îmbătrânite, proiectele pe gaze care nu au fost finalizate la timp, dependența hidrocentralelor de nivelul apei și eventualele opriri ale unor reactoare nucleare. Congestiile din rețele și necesitatea unor importuri în aceeași perioadă în care ar putea solicita energie și Ungaria, Serbia sau alte state din regiune pot accentua presiunea.
Un blackout național nu este considerat scenariul principal. Mai plauzibilă este o combinație între prețuri foarte ridicate în anumite intervale, importuri aproape de limita tehnică, intervenții administrative și întreruperi locale provocate de vreme.
Dacă s-ar suprapune gerul, lipsa vântului și mai multe indisponibilități tehnice, unele unități industriale ar putea fi obligate să-și reducă temporar consumul.
Gazele depind de iarnă și importuri
În cazul gazelor naturale, scumpirea este considerată aproape sigură, în timp ce o problemă fizică de aprovizionare ar apărea doar prin suprapunerea mai multor condiții. La începutul lui septembrie, depozitele României erau umplute în proporție de aproximativ 62,8%, cu mai mult de zece puncte procentuale sub nivelul înregistrat cu un an înainte.
Volumul total din depozite nu este însă singurul indicator relevant. În zilele geroase contează debitul care poate fi livrat, iar capacitatea zilnică de extracție scade pe măsură ce depozitele se golesc.
O criză efectivă ar putea apărea dacă se combină o iarnă rece, stocuri insuficiente, cerere mare în regiune, reducerea unor surse de import și un consum ridicat de gaze pentru producerea electricității. Europa intră în sezonul rece cu rezerve mai mici decât media ultimilor ani și cu o dependență crescută de gazul natural lichefiat de pe piața globală, ceea ce limitează șansele unor importuri rapide și ieftine.
Motorina poate transmite șocul economiei
Dumitru Chisăliță consideră că motorina are un impact mai amplu decât benzina, deoarece este utilizată în agricultură, construcții, transportul de mărfuri, distribuția alimentelor, servicii publice și industrie. Benzina afectează în principal costurile suportate direct de populație, însă motorina poate majora cheltuielile de funcționare în aproape toate sectoarele economiei.
O reducere temporară a accizei ar putea limita prețul de la pompă, dar nu ar elimina vulnerabilitatea structurală a României. Țara depinde de țiței importat, de capacitatea de rafinare și de importurile directe de produse petroliere.
Dacă prețul petrolului și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul ar avea trei variante: să accepte scumpirea carburanților, să reducă taxele și veniturile bugetare sau să compenseze anumite sectoare. Fiecare opțiune ar transfera costurile într-o altă zonă, potrivit evaluării lui Chisăliță.
Bugetul, prins între cheltuieli
Presiunea asupra finanțelor publice ar crește simultan din mai multe direcții. Estimările Comisiei Europene indică pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, iar datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.
În același timp, statul ar trebui să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari și să asigure cofinanțarea proiectelor europene. Toate aceste obligații ar trebui gestionate în paralel cu reducerea deficitului.
Analiza AEI apreciază că ecuația ar putea necesita taxe suplimentare, diminuarea unor cheltuieli, amânarea unor investiții sau o combinație între aceste măsuri. Un risc suplimentar îl reprezintă fiscalitatea imprevizibilă, prin schimbări frecvente de taxe, excepții, supraimpozitări și prelungirea unor măsuri anunțate inițial ca temporare.
Dobânzi mai mari înaintea retrogradării
O eventuală retrogradare a ratingului României nu este considerată inevitabilă. Pericolul pentru economie ar putea apărea însă înaintea unei decizii oficiale, dacă investitorii ajung să perceapă țara ca fiind mai riscantă.
Într-un astfel de scenariu, statul s-ar împrumuta mai scump, creditele pentru populație și companii ar crește, leul ar fi supus unor presiuni, iar investițiile în energie ar deveni mai costisitoare. Bugetul ar trebui, de asemenea, să aloce mai mulți bani pentru plata dobânzilor.
Seceta poate scumpi alimentele
În agricultură, riscul principal nu este dispariția alimentelor de pe piață, ci creșterea prețurilor. Culturile de iarnă, în special grâul, au avut rezultate bune, însă seceta și temperaturile ridicate au afectat porumbul și alte culturi de primăvară.
Recolta europeană de porumb din 2026 este estimată aproape de cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. România și Ungaria se află printre statele grav afectate, iar efectele se pot transmite în timp către prețurile furajelor, cărnii, lactatelor, uleiurilor și alimentelor procesate.
Fermierii ar putea suporta costuri mai mari, în timp ce statul s-ar confrunta cu solicitări suplimentare pentru despăgubiri. Nivelul scăzut al Dunării complică situația, deoarece afectează în același timp agricultura, transportul fluvial, producția hidroenergetică și răcirea unor capacități din sectorul energetic.
IMM-urile, vulnerabile la lichiditate
Firmele mici și mijlocii ar putea resimți efectele înainte ca statisticile să confirme intrarea economiei în recesiune. Facturile mai mari la energie, carburanții scumpi, dobânzile ridicate și consumul redus pot provoca probleme de lichiditate.
Consecințele posibile includ creșterea insolvențelor, întârzieri la plată și acumularea de datorii între companii. În același timp, un buget tensionat ar putea determina autoritățile să amâne investiții în rețele electrice, centrale, irigații și transport, deși tocmai aceste proiecte ar reduce vulnerabilitățile pe termen lung.
Întârzierile în reforme, achiziții și proiecte pot pune în pericol și accesarea fondurilor europene. Banii pierduți sau proiectele finanțate ulterior prin împrumuturi mai scumpe ar adăuga o nouă presiune asupra economiei.
Facturile pot alimenta criza socială
Pentru sute de mii de gospodării, problema nu s-ar limita la media națională a prețului energiei. Dificultatea reală poate fi plata simultană a încălzirii, electricității, alimentelor și ratelor.
Încrederea publică ar fi afectată dacă populația ar primi explicații contradictorii, dacă plafonările prezentate drept temporare ar fi prelungite sau dacă promisiunile nu ar fi respectate. În opinia lui Chisăliță, efectele pot include proteste, radicalizare și blocarea reformelor.
Cele patru cauze de fond identificate în analiză sunt pregătirea insuficientă a sectorului energetic, finanțele publice fragile, infrastructura întârziată și lipsa unei reacții preventive din partea administrației.
Măsuri propuse de AEI
Asociația Energia Inteligentă propune un set de intervenții pentru a limita propagarea problemelor. Printre soluțiile prezentate se numără:
- accelerarea investițiilor în capacități de producție controlabile, inclusiv finalizarea centralelor pe gaze întârziate;
- păstrarea temporară a capacităților necesare siguranței sistemului;
- dezvoltarea stocării, retehnologizarea hidrocentralelor și accelerarea proiectelor nucleare;
- elaborarea unui plan național de securitate pentru gaze, bazat atât pe volumul din depozite, cât și pe debitul zilnic disponibil;
- constituirea unei rezerve strategice de gaze și contractarea din timp a importurilor pentru perioadele geroase;
- crearea unor stocuri operaționale de carburanți și identificarea unor rute alternative de aprovizionare;
- prioritizarea alimentării cu combustibili pentru agricultură, transportul de mărfuri, serviciile publice și infrastructura critică;
- înlocuirea plafonării generale cu sprijin direcționat către gospodăriile vulnerabile, în funcție de venit, locuință și necesarul de consum energetic;
- reducerea dependenței de piața spot prin contractarea energiei pe termen mai lung.
Scenariul de bază nu presupune că România va rămâne fără curent, gaze, carburanți sau alimente. Riscul major este ca toate aceste resurse să rămână disponibile la prețuri tot mai mari, iar intervențiile statului să mute nota de plată de la facturi la deficit, apoi la datorie și, în cele din urmă, către taxe și nivelul de trai din anii următori.