Economia României ar putea scădea cu 0,5% în 2026, estimează Banca Mondială. Contracția ar urma să apară chiar dacă țara aplică cea mai amplă ajustare fiscală din regiune și păstrează investițiile publice la aproximativ 8% din PIB.
Raportul economic regional, publicat marți, arată că deficitul bugetar al României ar urma să coboare cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB în 2026. Reducerea este pusă pe seama măsurilor pentru creșterea veniturilor și a controlului mai strict asupra cheltuielilor curente.
Investițiile publice ar urma să rămână la un nivel ridicat, iar peste 70% dintre cheltuielile pentru investiții ar fi finanțate din fonduri europene. Banca Mondială consideră că această consolidare fiscală va apăsa însă asupra cererii interne și asupra activității economice.
Redresarea este așteptată după 2026
Costurile de împrumut ale statelor au crescut în Europa și Asia Centrală, pe fondul îngrijorărilor privind sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru România, majorarea mai moderată a costurilor de finanțare ar putea indica o îmbunătățire a încrederii piețelor în eforturile de reducere a deficitului.
Potrivit estimărilor, economia românească va fi afectată în 2026 atât de ajustarea bugetară, cât și de prețurile mai mari la energie. Ulterior, revenirea veniturilor reale și încetinirea inflației ar putea susține creșterea economică:
- aproximativ 1,7% în 2027;
- circa 2% în 2028.
În formularea inclusă în raport, Banca Mondială estimează că avansul ar putea ajunge la aproximativ 1,9% în perioada 2027–2028. Redresarea ar urma să fie însoțită de trecerea economiei către un model de creștere susținut mai mult de investiții, în timp ce consolidarea fiscală va continua să limiteze consumul intern.
România, singura economie pe minus
România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală analizată în raport care va înregistra o contracție în 2026. Pentru celelalte țări, prognozele indică o creștere de 2,6% în Bulgaria, 2,2% în Croația și 3,6% în Polonia.
La nivelul Europei și Asiei Centrale, ritmul de creștere este estimat să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. Prețurile mai ridicate la energie, incertitudinea economică și evoluția mai slabă a principalilor parteneri comerciali sunt printre factorii care vor afecta regiunea. Fără Rusia, avansul regional ar urma să se reducă de la 3,7% la 3%.
Industria auto rămâne vulnerabilă
Banca Mondială remarcă progresele României în reformele din domeniile digital, fiscal și energetic. Proiectul Neptun Deep avansează, investițiile estimate ajungând la aproximativ patru miliarde de euro, iar începerea producției este prevăzută pentru 2027.
În același timp, dependența de industria auto și de piața europeană reprezintă un risc important pentru economia românească. Sectorul auto generează aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale țării, ceea ce o expune încetinirii industriei auto europene și concurenței tot mai puternice de pe piețele externe.
La nivel regional, ritmul redus de creștere din Uniunea Europeană și presiunile concurențiale internaționale afectează exporturile și producția industrială, inclusiv lanțurile de furnizori din industria auto.
Inteligența artificială, posibil motor economic
Raportul indică inteligența artificială drept o posibilă sursă de creștere a productivității, într-o regiune confruntată cu declin demografic și încetinirea productivității. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus semnificativ utilizării AI, în special în rândul tinerilor și al persoanelor cu studii superioare.
Totuși, mai puțin de una din zece companii folosește în prezent astfel de tehnologii, în principal pentru sarcini de bază. Regiunea beneficiază de acoperire aproape universală a rețelelor mobile, costuri energetice favorabile și un număr important de specialiști tehnici, dar adoptarea AI este încetinită de competențele educaționale și manageriale insuficiente, accesul limitat la putere de calcul și lipsa unor sisteme de date integrate.
Banca Mondială avertizează că, în următorul deceniu, riscul principal nu va fi folosirea excesivă a inteligenței artificiale, ci adoptarea și adaptarea insuficiente. Instituția recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea mai multor investiții private pentru apariția unor produse, servicii și sectoare economice noi.