România a primit peste 301 milioane de euro aferente celei de-a treia cereri de plată din PNRR, fonduri suspendate anterior de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că banii vor contribui la finanțarea deficitului bugetar și la gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Din suma încasată, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Plata a fost deblocată după îndeplinirea angajamentelor asumate de România și în urma dialogului dintre autoritățile române și Comisia Europeană.
Odată cu această tranșă, totalul fondurilor primite de România prin PNRR ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro. Alexandru Nazare a subliniat că banii nerambursabili reduc presiunea asupra bugetului și permit o administrare mai eficientă a resurselor publice.
Evaluarea proiectelor și reformelor
Ministrul Finanțelor consideră că etapa următoare nu trebuie măsurată doar prin valoarea fondurilor atrase. Autoritățile trebuie să verifice ce investiții au fost finalizate, ce proiecte mai pot fi încheiate și care sunt obligațiile financiare ce au rămas de achitat.
Evaluarea trebuie făcută pentru fiecare investiție, inclusiv prin analizarea efectelor economice și sociale produse. În cazul reformelor, îndeplinirea formală a unei cerințe nu este suficientă dacă măsurile nu sunt aplicate efectiv și nu duc la îmbunătățirea administrației, creșterea productivității sau consolidarea finanțelor publice.
Nazare a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și ordonatorilor de credite, să actualizeze și să centralizeze datele despre PNRR. Informațiile ar trebui să arate clar ce sume vor fi încasate, ce cheltuieli au fost realizate, ce investiții necesită finanțare suplimentară și ce plăți trebuie acoperite din bugetul național.
Impactul asupra bugetelor viitoare
Datele centralizate vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a pregătirii bugetului pentru 2027. Bugetul actual a fost construit pornind de la premisa că România va încasa integral finanțările PNRR programate pentru anul în curs, în paralel cu efectuarea cheltuielilor pentru investiții și reforme.
Pe măsură ce PNRR intră în etapa de evaluare și închidere, această estimare trebuie actualizată. Guvernul va trebui să stabilească ce proiecte mai pot fi finalizate, care sunt costurile rămase și ce obligații financiare pot fi susținute în mod responsabil.
Alexandru Nazare susține că România trebuie să continue consolidarea fiscală fără să piardă capacitatea de a finanța investițiile care sprijină dezvoltarea economică. În viziunea sa, prioritățile sunt selectarea proiectelor cu rezultate clare, reformele care reduc presiunile permanente asupra bugetului și trecerea de la absorbția fondurilor la impactul concret asupra economiei și cetățenilor.
Ministrul a mai transmis că viitorul cadru financiar european trebuie abordat prin proiecte care modernizează instituțiile, îmbunătățesc serviciile publice și cresc productivitatea și competitivitatea economiei. Bugetul pentru 2027 ar trebui să reflecte investițiile realizate, lucrările care mai pot fi finalizate și obligațiile pe care România le poate finanța.