Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seară, 15 octombrie 2026, la Parlament, lista miniștrilor și programul de guvernare. Documentele deschid procedura pentru învestirea noului Executiv, într-un moment în care PSD este singurul partid care a decis să participe efectiv la guvernare.
Social-democrații au anunțat 11 propuneri de miniștri. Decizia a fost luată după ce partidul a concluzionat că prioritățile sale se regăsesc în programul pregătit de premierul desemnat.
„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național.
Planul economic și pensiile
Luca Niculescu a afirmat că obiectivul său este menținerea taxelor și impozitelor la nivelul actual în 2027, însă nu a oferit o garanție înainte de clarificarea situației bugetare. Deciziile vor depinde de execuția bugetară de la finalul anului și de fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul desemnat a indicat rectificarea bugetară drept prioritate imediată, urmată de elaborarea bugetului pentru anul viitor. În lipsa rectificării, spitalele, serviciile de ambulanță și primăriile ar putea avea probleme de funcționare.
Programul include un plan de relansare economică în valoare de cinci miliarde de euro, aflat deja în aplicare și destinat să continue în următorii ani. Măsurile vizează companiile românești și întreprinderile mici și mijlocii.
- menținerea taxelor și impozitelor la nivelul actual în 2027, dacă situația bugetară va permite;
- indexarea pensiilor în 2027, după doi ani fără o astfel de ajustare;
- eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri;
- discuții privind evoluția salariului minim;
- respectarea țintei de deficit bugetar și menținerea investițiilor.
Niculescu a susținut că impozitul minim pe cifra de afaceri a contribuit la diminuarea investițiilor străine directe și că eliminarea lui este solicitată de mediul de afaceri și acceptată de toate partidele. El nu a precizat procentul indexării pensiilor și nici valoarea sau calendarul pentru o eventuală majorare a salariului minim.
Prioritățile revendicate de PSD
Social-democrații vor un memorandum negociat cu mediul de afaceri și sindicatele, prin care să fie asigurată predictibilitatea fiscală. Formațiunea cere și indexarea tuturor categoriilor de pensii menționate în program, inclusiv a pensiilor militare și a pensiei minime.
- eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități;
- prezentarea, până la 1 noiembrie, a situației deficitului bugetar și a datoriilor amânate;
- aprobarea unei rectificări pentru finanțarea spitalelor, a serviciilor critice și a funcționării statului;
- aplicarea măsurilor din Planul de relansare economică până la 15 noiembrie;
- elaborarea bugetului pentru 2027 până la 1 decembrie;
- inventarierea proiectelor finanțate prin fonduri europene, PNRR sau de la bugetul de stat care ar urma să treacă pe finanțare națională;
- măsuri pentru garantarea energiei și încălzirii în sezonul rece;
- începerea reformei administrației publice.
Reforma administrativă ar putea include comasarea voluntară a localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, precum și reunirea unor servicii publice pentru reducerea cheltuielilor.
Cine ar urma să intre în Guvern
Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, este propus să păstreze portofoliul. Printre persoanele din afara partidelor nominalizate pentru funcții ministeriale se numără Dumitru Chisăliță, Sorin Costreie, Ioana Ciocan și Dănuț Neculăescu.
- Dumitru Chisăliță – Ministerul Energiei;
- Sorin Costreie – Ministerul Educației;
- Ioana Ciocan – Ministerul Culturii;
- Dănuț Neculăescu – Ministerul Afacerilor Externe;
- Alexandru Nazare – Ministerul Finanțelor.
Dănuț Neculăescu este reprezentantul permanent al României la NATO, iar Sorin Costreie ocupă în prezent funcția de consilier prezidențial. Ioana Ciocan este propusă pentru portofoliul Culturii, în timp ce Dumitru Chisăliță ar urma să conducă Ministerul Energiei.
Ce partide susțin cabinetul
PNL și UDMR au anunțat că susțin în principiu învestirea Guvernului, fără să facă parte din Executiv. Liberalii urmează să ia decizia finală în Biroul Politic Național, după consultarea grupurilor parlamentare.
Sprijinul PNL ar urma să fie reglementat printr-un acord bilateral cu Luca Niculescu, valabil pentru următoarele șase luni. Documentul nu ar reprezenta un acord de coaliție, iar liberalii nu ar iniția sau vota o moțiune de cenzură în această perioadă, atât timp cât premierul respectă obiectivele și principiile asumate.
„Votul nu va fi unul de încredere. Votul va fi pentru ieşirea dintr-o criză lungă pe care România nu şi-o mai permite”, a transmis Ilie Bolojan.
Kelemen Hunor a anunțat că UDMR va vota atât Guvernul, cât și programul prezentat de premierul desemnat. Uniunea ia în calcul, la rândul său, un acord de susținere pentru proiectele Executivului.
USR se opune învestirii și solicită în continuare alegeri anticipate. Liderul formațiunii, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic ca parlamentarii USR să nu voteze cabinetul lui Luca Niculescu.
Actuala procedură de formare a Guvernului vine după mai multe luni de blocaj politic. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar încercările ulterioare de formare a unui nou Executiv au eșuat: Eugen Tomac și-a depus mandatul înaintea votului, iar cabinetele propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost respinse de Parlament.