Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că prelungirea instabilității politice poate afecta încrederea investitorilor și cere revenirea la normalitate în procesul de guvernare. El consideră legitimă așteptarea mediului financiar, a antreprenorilor și a investitorilor români și străini ca România să aibă un guvern funcțional.
Marinescu a remarcat că există semnale favorabile în privința consolidării bugetare, iar progresele au fost recunoscute și de agențiile de rating. În opinia sa, însă, blocajul politic devine tot mai problematic. „În economie nu există scurtături către prosperitate”, a subliniat oficialul BNR.
Declarațiile au fost făcute în timp ce premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să obțină votul Parlamentului pentru cabinetul format de PNL, USR și UDMR. În același timp, agenția Standard & Poor’s urma să publice vineri raportul privind ratingul de țară al României.
Presiunea asupra bugetului
Viceguvernatorul BNR spune că România are nevoie de un „parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară”. El a atras atenția că datoria publică a Uniunii Europene a trecut de 80% din PIB, iar ritmul de acumulare a datoriei României din ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate în bugetul actual la peste 3% din PIB. Potrivit lui Marinescu, România ajunge să plătească pentru dobânzi mai mult decât deficitul bugetar la care ar trebui să ajungă, nivelul de 3% din PIB reprezentând limita maximă prevăzută de legislația europeană pentru deficit.
Criza politică se suprapune peste mai multe dificultăți economice. Guvernul demis condus de Ilie Bolojan nu poate face rectificarea bugetară, iar unele instituții sanitare și primării mici riscă să rămână fără finanțare începând de luna viitoare.
Executivul trebuie, de asemenea, să pregătească bugetul pentru 2027. Atunci, deficitul bugetar ar trebui redus de la 6% la 5% din PIB, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență s-a încheiat, iar România va beneficia de mai puține fonduri europene.
Printre presiunile suplimentare menționate se numără creșterea costurilor de finanțare, criza energetică, scumpirea motorinei și posibilitatea unei crize a gazelor în sezonul rece.
Măsuri pentru venituri mai mari
Cosmin Marinescu consideră că reducerea evaziunii la TVA trebuie să fie una dintre direcțiile principale ale politicii fiscale. El a cerut eliminarea zonelor neclare și a compromisurilor din bugetul public, precum și un cadru fiscal predictibil.
„Întrebarea-cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta, semnificativ și durabil, creșterea economică”, a spus viceguvernatorul BNR. În același timp, el a atras atenția asupra disciplinei financiare slabe din companiile de stat și asupra dependenței multora dintre acestea de banii publici.
Marinescu a indicat și un paradox al economiei românești: țara are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești se află printre cele mai îndatorate.
Sănătatea, educația și apărarea
În opinia oficialului BNR, politicile publice trebuie să direcționeze resursele către domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung:
- sănătatea;
- educația;
- apărarea.
El a arătat că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani au carențe majore la competențele educaționale de bază. Situația este legată și de alocări bugetare considerate sub nivelul necesar pentru educație, cu efect asupra competitivității capitalului uman.
„Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială”, a concluzionat Cosmin Marinescu.