Blocul Național Sindical propune ca salariul minim brut să ajungă la 4.652 de lei în 2027, față de 4.325 de lei în prezent. Sindicaliștii susțin că valoarea trebuie stabilită pe baza unui coș minim de consum și prin negocieri colective, fără înghețări salariale decise arbitrar.
Propunerea apare într-un studiu prezentat marți la o dezbatere publică. Documentul, intitulat „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”, a fost realizat de economistul Radu Teodor Soviani și Steluța Enache, director economic al BNS.
Analiza arată că distribuția veniturilor salariale din România a rămas aproape neschimbată. La doi ani de la transpunerea directivei europene, aproximativ unul din patru angajați câștigă în jurul salariului minim, iar 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă, adică o treime din forța de muncă, au venituri cu cel mult 5% peste acest prag. Situația este similară cu cea înregistrată în 2024.
Cât de răspândite sunt salariile mici
- 1,4 milioane de angajați, reprezentând 26,9% din total, primesc salariul minim sau cel mult 75 de lei peste acesta;
- 714.864 de lucrători cu normă întreagă, adică 13,6%, erau încadrați exact la salariul minim de 4.325 de lei la 30 septembrie 2026;
- opt din zece salariați au un salariu de bază mai mic decât câștigul mediu pe economie.
România se află pe locul 20 din 22 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim reglementat. În al doilea semestru din 2026, valoarea acestuia era de 825 de euro.
Studiul indică și o diferență între România și Bulgaria. În 2025, salariul mediu net din țara vecină l-a depășit pe cel din România, deși salariul brut românesc era mai mare. Explicația oferită este nivelul mai redus al fiscalității pe muncă din Bulgaria.
Venitul minim și costul vieții
Salariul minim net de 2.699 de lei acoperă doar 48,7% din suma estimată pentru un trai decent. În septembrie 2026, coșul minim lunar pentru o familie cu doi adulți și doi copii ajunsese la 11.668 de lei.
Chiar și într-o gospodărie în care unul dintre adulți câștigă salariul minim, iar celălalt obține salariul mediu net, de aproximativ 8.200 de lei, veniturile acoperă numai 70% din valoarea coșului. România nu are încă un indicator oficial operațional pentru coșul minim de consum, deși acesta este prevăzut de Legea nr. 174/2020.
Legea nr. 283/2024, prin care a fost transpusă directiva europeană, prevede o formulă predictibilă de actualizare anuală a salariului minim. Reperul de adecvare trebuie să fie cuprins între 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut, pe baza analizelor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a cerut ca stabilirea salariului minim să nu mai depindă de decizii politice conjuncturale. „Directiva a introdus pentru prima dată, nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, niște mecanisme predictibile, astfel încât să ieșim din zodia în care politicianul aflat la putere, și cu mâna pe pix și pe decizie, să spună: pentru anul ăsta stabilim ca salariul minim să fie…, atât am făcut un calcul… sau anul ăsta înghețăm salariul minim… Mai e cazul să mai creștem sau vin alegerile? Hai să îl creștem, că avem nevoie de voturi. Și au spus: mergem pe această linie: mecanisme tripartite – guvern, patronat, sindicate -, transparență, indicatori publici. Nu vă mai jucați cu aceste valori!”, a declarat liderul sindical.
Dumitru Costin a criticat și amânarea majorărilor salariale convenite anterior de autorități și mediul de afaceri pentru compensarea taxei pe cifra de afaceri. În opinia sa, această decizie a redus veniturile angajaților cu cele mai mici salarii.