Noul premier va prelua o economie confruntată cu presiuni bugetare, risc de stagflație și nevoia de a susține sectoarele productive. În 2027, statul ar urma să achite datorii de peste 100 de miliarde de lei, în timp ce deficitul va trebui redus prin limitarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor.
Un program de guvernare cu obiective măsurabile și termene precise este considerat esențial pentru depășirea perioadei dificile. Printre priorități se află atât măsuri macroeconomice, precum restructurarea aparatului public și atragerea fondurilor europene, cât și intervenții dedicate principalelor industrii.
-
Energie. România are nevoie de o strategie pentru creșterea eficienței producției și extinderea capacităților. Energia produsă în special de companii de stat ar trebui furnizată la costuri mai mici, prin contracte bilaterale pe termen lung cu marii consumatori din economia reală.
-
Construcții și locuințe. Lucrările publice trebuie reunite într-un plan multianual, cu obiective și termene clare, astfel încât firmele românești să poată participa mai ușor la proiecte. Pentru construcțiile rezidențiale și spațiile industriale sunt necesare facilități fiscale care să încurajeze investițiile private. Totodată, achiziția unei locuințe ar putea fi sprijinită prin credite cu dobândă subvenționată și facilități fiscale pentru plata ratelor, iar piața chiriilor ar avea nevoie de o legislație nouă, care să protejeze chiriașii și să îmbunătățească încasările statului.
-
Industria auto. Dacia și Ford au semnalat nevoia unor costuri mai mici la energie, esențiale pentru cel mai important sector exportator al României. În paralel, guvernul ar trebui să atragă noi producători, inclusiv din China, prin parcuri industriale dedicate și facilități fiscale pentru constructori și furnizorii de componente.
-
Exporturile agroalimentare. România are nevoie de o strategie care să susțină vânzările externe de animale, carne de pui, lactate și cereale. Controalele și standardele trebuie consolidate, după ce loturi de carne de pui contaminate cu salmonella, exportate de o companie românească și descoperite în Cehia, au creat riscuri pentru reputația produselor românești. ANSVSA și celelalte instituții ar trebui să sprijine atât verificarea producției interne, cât și extinderea companiilor autohtone pe piețele externe.
-
Autorizarea afacerilor. Mediul de business are nevoie de reguli clare și perioade de tranziție atunci când legislația se schimbă. OUG 7/2026, care a dus la închiderea unei părți importante a industriei jocurilor de noroc, este indicată drept exemplu al efectelor produse de lipsa unor norme tranzitorii coerente.
-
Industria tutunului. Sectorul, care generează exporturi de aproximativ 4 miliarde de euro pe an, are nevoie de stabilitate fiscală și de măsuri adaptate companiilor care investesc și vând pe piețele externe. Predictibilitatea ar trebui să fie menținută pe termen lung pentru a facilita deciziile de dezvoltare.
-
Băuturile răcoritoare. Producătorii solicită clarificarea regulilor privind taxarea zahărului, pentru a-și putea calcula corect costurile și investițiile. Reglementările ar trebui să acopere nu doar băuturile răcoritoare, ci și celelalte domenii legate de consumul de zahăr.
-
IT și digitalizarea statului. Eliminarea facilităților fiscale a afectat industria IT&C, unul dintre motoarele de creștere ale economiei din ultimii ani. Printre soluțiile propuse se numără credite cu dobândă subvenționată pentru proiectele de tip startup AI și un program național de digitalizare a administrației, accesibil tuturor firmelor eligibile. Parteneriatele public-private ar putea viza platforme precum cadastru, ghișeul.ro și buletinul electronic, folosind expertiza companiilor românești.
-
Comerțul cu amănuntul. Guvernul ar trebui să discute cu reprezentanții hipermarketurilor, magazinelor de electronice, retailerilor de haine și încălțăminte, precum și ai comerțului online. Obiectivul ar fi un cadru legislativ previzibil și reducerea evaziunii fiscale din acest sector, considerat principalul motor al economiei.
-
Calificarea forței de muncă. Prin ANOFM și în colaborare cu firmele private, statul ar trebui să creeze cursuri gratuite de calificare și recalificare pentru meseriile căutate. Măsura este necesară și pentru a limita efectele ieșirii din activitate a aproximativ 1,3 milioane de „decreței”, care ar urma să se pensioneze în următorii cinci-șapte ani.
Fondurile europene, prioritate pentru guvern
Pe lângă aceste măsuri, viitorul cabinet va trebui să reducă aparatul public și cheltuielile statului, să lărgească baza de impozitare și să îmbunătățească administrarea veniturilor fiscale. România are la dispoziție 20 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027, bani care ar trebui atrași în proiecte de dezvoltare economică.
Infrastructura este indicată drept principalul domeniu pentru utilizarea acestor fonduri, datorită rolului său în susținerea întregii economii.