Extinderea plafonării adaosului comercial la toate produsele alimentare ar putea provoca majorări puternice de preț pentru detergenți, cosmetice și articole de îngrijire personală. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, susține că unele produse nealimentare s-ar putea scumpi chiar de trei ori.
Declarațiile vin după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că Guvernul analizează aplicarea măsurii pentru întreaga categorie de alimente. O eventuală decizie ar putea fi discutată după 12 noiembrie, când Institutul Național de Statistică urmează să publice noile date privind inflația.
În prezent, limitarea adaosului este valabilă pentru o listă de 21 de alimente de bază, iar măsura este menținută până la sfârșitul anului.
Retailerii invocă efectul „waterbed”
Paraschiv afirmă că magazinele și-ar putea recupera marjele pierdute la alimente prin creșterea prețurilor pentru alte produse. Fenomenul, denumit în economie efectul „waterbed” sau „salteaua cu apă”, descrie situația în care reducerea prețului ori a profitului într-o zonă este compensată prin majorări în altă parte.
„Dacă pentru câteva produse efectul de waterbed este foarte vizibil, imaginați-vă ce se întâmplă când toate produsele alimentare vor fi plafonate. Ne îndreptăm către un dezastru. Vor crește extraordinar de mult, probabil se vor tripla prețurile la produsele neplafonate”, a declarat reprezentantul comercianților.
El a precizat că ar fi afectate în special produsele de igienă și curățenie, precum detergenții, cosmeticele și articolele de îngrijire personală. În opinia sa, efectele s-ar amplifica față de cele observate după limitarea adaosului pentru actuala listă de alimente.
Paraschiv cere verificarea lanțului de prețuri
Vicepreședintele asociației consideră că autoritățile ar trebui să urmărească formarea prețurilor de la producător până la raft, înainte de a extinde plafonarea. El susține că statul are posibilitatea să verifice contabilitatea companiilor pentru a identifica sursa diferențelor dintre prețul primit de fermier și cel achitat de consumator.
Ca exemplu, Paraschiv a indicat situația laptelui: un litru ar putea pleca de la producător cu 1,70-2 lei, dar ajunge să fie facturat comerciantului cu 7-8 lei. Dacă magazinul ar aplica un adaos de 20% unui produs cumpărat cu 8 lei, prețul final ar ajunge la 9,60 lei.
Reprezentantul comercianților a cerut și verificarea poziției unor companii din industria lactatelor, despre care afirmă că ar avea o influență importantă asupra pieței. El consideră că România ar trebui să sprijine mai mult procesatorii care folosesc materii prime provenite de la producătorii locali.
Producția internă, în centrul disputei
Feliciu Paraschiv nu este de acord cu ideea că stimularea consumului ar trebui să fie principala soluție pentru susținerea fabricilor și evitarea concedierilor. El afirmă că prioritatea ar trebui să fie creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri.
România cumpără din străinătate carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon, a susținut acesta. În opinia sa, dezvoltarea producției locale ar păstra mai mulți bani în economie, ar permite creșterea salariilor și ar susține ulterior consumul.
Paraschiv a indicat industria cărnii de pasăre, unde exporturile ar fi crescut cu 44% în 2025 față de anul precedent, însă consideră că sectorul nu a primit suficient sprijin din partea autorităților. El a criticat și exportul de cereale, urmat de importul unor produse procesate precum prăjituri și dulciuri.
Vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii susține că România pierde valoare adăugată atunci când vinde materia primă și cumpără ulterior produse finite la prețuri mai mari.