Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată în această dimineață de la rețeaua electrică națională. Cum și Unitatea 1 fusese oprită la finalul lunii trecute, România funcționează acum fără niciun reactor nuclear activ, pierzând astfel două grupuri de câte 700 MW fiecare.
Cauza este aceeași în ambele cazuri: debitul prea scăzut al Dunării nu mai asigură răcirea reactoarelor. Nu există un termen cert pentru repornire. Datele orientative indică 23 august pentru prima unitate și 30 august pentru a doua, însă totul depinde exclusiv de evoluția debitului fluviului.
Paradoxal, chiar și în absența energiei nucleare, România exportă în aceste momente energie electrică pe net, la o putere de 327 MW. Principala sursă este producția fotovoltaică, care depășește 2.200 MW, urmată de eolian, cu aproximativ 700 MW, de centralele pe gaze, cu aproape 1.000 MW, și de grupurile pe cărbune, cu sub 700 MW.
Exporturile se realizează pe relațiile cu Serbia, Ungaria și Moldova, în timp ce România importă energie din Bulgaria. Situația favorabilă este susținută și de un consum intern redus, tras în jos inclusiv de autoconsumul prosumatorilor care produc energie proprie.
Momentele critice pentru Sistemul Energetic Național rămân cele din vârful de seară, când panourile fotovoltaice nu mai produc, capacitatea de stocare este încă insuficientă pentru a compensa, iar cererea de energie crește. Cel puțin pentru ziua de astăzi, prognoza indică un consum maxim de aproximativ 7.000 MW, iar lipsa reactorului 2 ar putea fi acoperită parțial din producția eoliană.
Chiar și în acest scenariu relativ favorabil, sistemul urmează să treacă pe import în cursul serii. Situația ilustrează fragilitatea echilibrului energetic în perioadele de secetă prelungită, când infrastructura nucleară, dependentă de apa Dunării, devine vulnerabilă tocmai în momentele de vârf ale verii.