Brazilienii votează astăzi pentru alegerea președintelui, într-un scrutin dominat de confruntarea dintre actualul lider de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul de dreapta Flávio Bolsonaro. Fiul fostului președinte Jair Bolsonaro încearcă să transforme scrutinul într-un test pentru forțele conservatoare și pentru influența Statelor Unite în America Latină.
Lula are 11 contracandidați, însă doar Flávio Bolsonaro trece, alături de el, de pragul de 10% în sondaje. Cei doi sunt creditați cu aproximativ 40% din intențiile de vot, cu un ușor avantaj pentru actualul președinte.
Primul tur are loc pe 4 octombrie, iar alegătorii vor reveni la urne pe 25 octombrie dacă niciun candidat nu obține mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. Un al doilea tur este considerat scenariul cel mai probabil, deși o victorie din primul tur nu este exclusă complet.
La sfârșitul lunii septembrie, 9% dintre alegători erau indeciși, intenționau să voteze alb sau nul ori nu erau hotărâți să se prezinte la urne. Aproape 160 de milioane de brazilieni sunt așteptați la vot.
Au drept de vot cetățenii cu vârsta de peste 16 ani. Participarea este obligatorie pentru persoanele între 18 și 70 de ani care știu să citească, iar absența poate fi sancționată cu amendă.
Umbra lui Jair Bolsonaro
Jair Bolsonaro, fost președinte al Braziliei între 2019 și 2023, nu figurează pe buletinul de vot. În vârstă de 71 de ani, el nu mai poate ocupa funcții publice și execută o condamnare de 27 de ani pentru complot în vederea unei lovituri de stat.
Din cauza unor probleme de sănătate repetate, fostul președinte se află în arest la domiciliu. El nu are voie să publice pe rețelele sociale sau să facă declarații publice, însă continuă să aibă o influență importantă asupra electoratului de dreapta.
La lansarea oficială a campaniei lui Flávio Bolsonaro a fost folosit un avatar creat prin inteligență artificială, care îl înfățișa pe Jair Bolsonaro susținând candidatura fiului său. Avocații fostului președinte au negat, în fața Curții Supreme, că acesta și-ar fi dat acordul pentru utilizarea imaginii, dar sprijinul său politic pentru Flávio este considerat evident.
Programul lui Lula
Lula, care împlinește 81 de ani în această lună, candidează pentru al treilea mandat. El a condus Brazilia timp de două mandate consecutive, între ianuarie 2003 și decembrie 2010, iar programul Bolsa Família, bazat pe transferuri de bani către familiile vulnerabile, i-a consolidat imaginea de lider care a redus sărăcia.
La finalul primelor două mandate, rata sa de aprobare depășea 80%. Ulterior, Partidul Muncitorilor a fost afectat de scandaluri majore de corupție, iar Lula a petrecut peste 18 luni în închisoare, între 2018 și 2019, după o condamnare pentru corupție și spălare de bani. El a negat acuzațiile, iar condamnările au fost anulate în 2021.
În 2022, Lula l-a învins pe Jair Bolsonaro cu o diferență de 1,8 puncte procentuale. Deși a spus la începutul actualului mandat că acesta va fi ultimul, partidul său l-a nominalizat din nou.
Președintele susține eliminarea treptată a combustibililor fosili, însă este criticat de ecologiști pentru sprijinul acordat forajelor petroliere exploratorii din largul coastei, în apropierea gurii de vărsare a Amazonului. Lula argumentează că veniturile din petrol sunt necesare pentru finanțarea tranziției către energia curată.
Guvernul evidențiază și reducerea defrișărilor. Potrivit datelor satelitare prezentate în campanie, suprafața defrișată în prima jumătate a anului 2026 a fost cea mai mică din ultimul deceniu.
Relațiile dintre Lula și Donald Trump s-au deteriorat. Președintele brazilian a respins ideea că țara sa ar trebui să se afle sub influența Washingtonului și a declarat: „Brazilia nu încape în curtea nimănui”. El a mai avertizat că nu va accepta intervenția „dușmanilor externi și interni ai democrației” în alegeri.
Promisiunile lui Flávio Bolsonaro
Flávio Bolsonaro are 45 de ani și este senator din 2019. Candidatul Partidului Liberal este considerat mai puțin conflictual decât tatăl său, dar își construiește campania pe continuarea unei mari părți din politica acestuia.
În Senat, el a susținut pedepse mai dure pentru infracțiuni și o legislație mai permisivă privind armele. De asemenea, a obținut desemnarea grupărilor criminale braziliene Comando Vermelho și Primeiro Comando da Capital drept organizații teroriste străine de către Statele Unite, măsură respinsă de Lula.
Flávio Bolsonaro caută sprijinul comunităților evanghelice și al industriei agricole și promite eliminarea reglementărilor pe care le consideră inutile. În privința schimbărilor climatice, el a admis existența unor „evenimente climatice extreme”, dar a susținut că acestea sunt „ciclice”, după ce în 2019 negase existența schimbărilor climatice.
Candidatul de dreapta s-a apropiat de Donald Trump și de membri ai administrației americane. La o întâlnire desfășurată în mai la Casa Albă, el s-a prezentat drept un aliat loial, iar ulterior a promis că, dacă va fi ales, Brazilia va adera la „Shield of the Americas”, alianța anticrimă condusă de Statele Unite.
Corupția, tema campaniei
Criminalitatea și securitatea au fost principalele preocupări ale brazilienilor în urmă cu câteva luni. În perioada premergătoare votului, corupția a trecut pe primul loc după arestarea bancherului Daniel Vorcaro, acuzat că ar fi coordonat una dintre cele mai mari fraude financiare din Brazilia.
Vorcaro avea legături cu persoane influente din ambele tabere politice. Flávio Bolsonaro a recunoscut că i-a cerut bancherului să finanțeze un film despre tatăl său, după apariția unor înregistrări în care acesta ar solicita 134 de milioane de reali, echivalentul a 25,9 milioane de dolari.
Poliția a deschis o anchetă în care senatorul este vizat pentru posibile fapte de corupție și spălare de bani legate de finanțarea producției cinematografice. Cazul a devenit una dintre principalele arme electorale ale taberei Lula.
Campania președintelui a fost afectată, la rândul său, de presupusele contacte dintre Vorcaro și un aliat al lui Lula, judecătorul Curții Supreme Alexandre de Moraes. Acesta a prezidat procesul lui Jair Bolsonaro.
Un raport al poliției indică faptul că Vorcaro ar fi sunat și ar fi trimis mesaje unui număr asociat anchetatorilor cu Moraes, cerând ajutor pentru a evita arestarea. Judecătorul neagă orice abatere, iar Lula a declarat că „nimeni nu e deasupra legii”. Flávio Bolsonaro a folosit însă cazul în campanie, afirmând: „A vota pentru Lula înseamnă a vota pentru Moraes”.
Miza regională a scrutinului
Alegerile din Brazilia sunt urmărite atent la Washington și în restul Americii Latine. Donald Trump a susținut că dreapta a câștigat toate cele șapte alegeri prezidențiale organizate în regiune de la începutul celui de-al doilea mandat al său.
Președintele american a reunit la New York aproximativ o duzină de lideri latino-americani care împărtășesc aceeași orientare politică și a lăudat rezultatele candidaților sprijiniți de el. Aceștia fac parte, în majoritate, din „Shield of the Americas”, o coaliție anticartel formată din 15 state conduse de partide de dreapta sau de extremă dreapta.
După aceste victorii și după preluarea controlului asupra Venezuelei de către Statele Unite, în urma capturării lui Nicolás Maduro, în regiune au mai rămas șase țări cu guverne de stânga: Brazilia, Mexic, Uruguay, Guatemala, Cuba și Nicaragua.
Analiștii consideră Brazilia una dintre puținele puteri latino-americane capabile să se opună administrației Trump. Profesorul Pedro Telles, de la Școala de Relații Internaționale a FGV, a spus că Trump „chiar crede că Americile ar trebui să fie curtea lui din spate”. În opinia sa, o victorie a lui Flávio Bolsonaro ar reprezenta „o lovitură reală pentru stânga și un impuls major pentru agenda extremei drepte la nivel global”.
Sandra Borda Guzmán, de la Universidad de los Andes din Columbia, a avertizat că o victorie a extremei drepte ar putea alinia regiunea, fără condiții, la politica Statelor Unite.
Cei doi candidați au poziții opuse și în privința războiului împotriva drogurilor, principala politică regională a lui Trump. Aceasta a fost folosită pentru justificarea a zeci de lovituri aeriene asupra unor ambarcațiuni, în urma cărora au murit peste 230 de oameni, precum și pentru operațiuni terestre comune cu militari americani.
Flávio Bolsonaro susține o politică de „mână de fier” și aderarea la „Shield of the Americas”. Lula invocă suveranitatea națională și a spus că este „trist să vezi complexul de inferioritate al președinților latino-americani” care s-au alăturat coaliției lui Trump.
Relația dintre Lula și Trump a trecut de la perioade fără comunicare la gesturi publice de apropiere, dar se află acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri. Lula și parlamentari democrați americani acuză Washingtonul că încearcă să influențeze scrutinul în favoarea lui Flávio Bolsonaro.
Michael Shifter, profesor la Georgetown, consideră Brazilia „un premiu mare”, mai ales într-o perioadă marcată de conflictele din Iran, Ucraina și Israel-Palestina. El a apreciat că Trump ar folosi „triumfător” o victorie a lui Bolsonaro pentru a susține că regiunea este aproape complet aliniată cu Statele Unite.
Un alt punct de dispută îl reprezintă resursele naturale ale Braziliei. Trump a vorbit despre „bogăția naturală extraordinară” a statelor latino-americane și despre necesitatea ca aceasta să nu fie preluată de „puteri externe ostile”, formulare interpretată drept o referire la China.
Accesul la terenurile cu pământuri rare și la mineralele critice ale Braziliei a fost prezentat de Washington drept una dintre condițiile pentru evitarea unor tarife vamale. Lula a respins condiția, în timp ce Flávio Bolsonaro a oferit aceste resurse drept soluție pentru reducerea dependenței Statelor Unite de China.
„Democrația e și ea în joc”, a spus Shifter, subliniind că nu este vorba doar despre o nouă țară care se îndreaptă spre dreapta, ci despre o formațiune politică ce are o relație problematică cu valorile democratice.
De ce este competitiv Flávio
Flávio Bolsonaro a candidat o singură dată pentru o funcție executivă. La alegerile pentru Primăria Rio de Janeiro din 2016, el s-a clasat pe locul al patrulea.
Totuși, problemele economice și nemulțumirile față de actuala putere i-au oferit șansa de a deveni principalul rival al lui Lula. Șomajul, sărăcia și inflația au scăzut, iar veniturile medii au crescut, însă gradul de îndatorare al gospodăriilor s-a majorat.
Creșterea datoriilor este asociată adesea cu pariurile online, care au rămas nereglementate în timpul mandatului lui Jair Bolsonaro și au fost interzise de Lula cu doar câteva zile înaintea votului.
Campania prezidențială a lui Lula a fost afectată și de anchete privind presupuse acte de corupție care îl vizează pe fiul său și un fost colaborator. Scandalul legat de judecătorii Curții Supreme, fără legătură directă cu președintele, a contribuit la erodarea sprijinului pentru acesta.
Pentru o parte dintre alegători, susținerea lui Flávio Bolsonaro combină moștenirea electorală a tatălui său cu un vot împotriva lui Lula. Bruna Arguello, o antreprenoare de 34 de ani, a explicat că ar fi preferat să voteze cu Ronaldo Caiado, creditat cu 4%, dar îl susține pe Flávio pentru a-l înlătura pe actualul președinte.
Actrița Docy Moreira, în vârstă de 59 de ani, îl votează pe Lula. După alegerea lui Jair Bolsonaro în 2018, ea a părăsit Belo Horizonte și s-a mutat la aproape 2.500 de kilometri distanță, în Luís Correia, statul Piauí. Între timp, s-a întors în orașul natal, unde cea mai mare parte a familiei sale intenționează să voteze cu fiul fostului președinte, însă ea este convinsă că Lula va câștiga.