Economia zonei euro a avansat cu 0,4% în trimestrul al treilea, însă ritmul de creștere a încetinit. Franța a raportat o contracție neașteptată, Germania a avut un progres redus, iar Spania și Irlanda au consemnat cele mai puternice creșteri dintre principalele economii analizate.
Datele publicate de Eurostat arată evoluții diferite în marile economii ale regiunii:
- Franța, a doua economie a zonei euro, a scăzut cu 0,1% în perioada iulie-septembrie;
- Germania, cea mai mare economie a blocului monetar, a crescut cu 0,2%;
- Italia a stagnat;
- Spania a avansat cu 0,6%;
- Irlanda a raportat o creștere de 5,5%.
Rezultatul Franței a fost influențat de agravarea tensiunilor politice și bugetare. Costurile de finanțare ale statului au urcat, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind deficitul bugetar și datoria publică. Protestele naționale provocate de scumpirea vieții au complicat situația, unele manifestații transformându-se în confruntări violente.
Spania a beneficiat de consumul intern, turism și îmbunătățirea productivității. În același timp, țara s-a confruntat cu proteste legate de prețurile locuințelor și de costul vieții.
Creșterea Irlandei trebuie privită cu prudență, deoarece produsul intern brut al țării este foarte volatil. Ponderea ridicată a companiilor multinaționale, care își înregistrează acolo activitățile financiare, poate influența semnificativ aceste statistici.
Decizia BCE și perspectivele economice
Raportul Eurostat a fost publicat la o zi după ce Banca Centrală Europeană a decis să păstreze dobânzile la nivelul actual. BCE a apreciat că scumpirea energiei nu a produs, până acum, efecte secundare importante asupra inflației, dar a avertizat că amenințările pentru creșterea economică s-au intensificat.
Analiștii nu exclud o nouă majorare a dobânzilor în decembrie, dacă presiunile asupra prețurilor se mențin. Joe Nellis, director de cercetare economică la firma de consultanță MHA, consideră că zona euro dă dovadă de o reziliență neașteptată într-un cadru economic și geopolitic dificil.
El a avertizat însă că această rezistență poate ascunde probleme structurale precum productivitatea scăzută, investițiile insuficiente, presiunile demografice și pierderea competitivității industriei.
Perspectivele pentru 2027 rămân incerte, mai ales din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă acesta va continua, scumpirea energiei și a transporturilor ar putea apăsa și mai mult asupra bugetelor gospodăriilor europene, într-un moment în care încrederea consumatorilor este deja redusă.