Salariul mediu net din România a ajuns la 5.266 de lei în 2025, cu 307 lei, respectiv 6,2%, peste nivelul din anul precedent. Câștigul salarial mediu brut a urcat la 8.716 lei, în creștere cu 655 de lei, echivalentul unui avans de 8,1%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).
Cele mai mari venituri nete s-au înregistrat în domeniile cu activități de tehnologie, telecomunicații, servicii informaționale, media și finanțe. La polul opus s-au aflat hotelurile și restaurantele, agricultura și alte activități de servicii.
Domeniile cu cele mai mari venituri
În raport cu media națională, cele mai ridicate câștiguri salariale nete au fost consemnate în următoarele activități economice:
- telecomunicații, programare, consultanță IT și alte servicii informaționale – cu 94,3% peste medie;
- editare, difuzare de programe radio și televiziune, producție și distribuție de conținuturi – cu 72,6% peste medie;
- intermedieri financiare și asigurări – cu 71,1% peste medie;
- producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 61% peste medie;
- industria extractivă – cu 36,1% peste medie;
- administrația publică – cu 35% peste medie.
Veniturile cele mai mici au fost înregistrate în hoteluri și restaurante, unde nivelul mediu a fost cu 37,3% sub media pe economie. Diferențe negative importante s-au observat și în alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), servicii administrative și de suport (-17,2%) și tranzacții imobiliare (-15,5%).
Indicele câștigului salarial real, calculat prin raportarea salariului nominal net la indicele prețurilor de consum, a ajuns la 246,3% față de nivelul din 1990. Indicatorul a fost însă cu 2,6 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior.
Diferența salarială dintre femei și bărbați
Salariul mediu brut al femeilor a fost de 8.489 de lei în 2025, cu 4,8% mai mic decât cel al bărbaților, care s-a ridicat la 8.921 de lei. În termeni neti, femeile au câștigat în medie 5.120 de lei, cu 278 de lei mai puțin decât bărbații, al căror venit mediu a fost de 5.398 de lei.
În majoritatea activităților economice, câștigurile nete ale bărbaților au fost mai mari. Cele mai accentuate diferențe au apărut în intermedieri financiare și asigurări (+40%), editare, radio, televiziune și producție de conținut (+27,1%), industria prelucrătoare (+20,6%), telecomunicații și IT (+17,2%), comerț (+15%) și alte servicii (+10,7%).
Bucureștiul, în fruntea clasamentului
În 35 de județe, salariul mediu net a fost sub media națională. Cele mai mici valori au fost raportate în Botoșani – 4.059 de lei, Teleorman – 4.066 de lei, Vrancea – 4.114 lei, Bistrița-Năsăud – 4.130 de lei, Vâlcea – 4.138 de lei și Vaslui – 4.160 de lei.
Municipiul București a avut cel mai mare salariu mediu net, de 7.150 de lei, cu 35,8% peste media națională. Capitala a fost urmată de județele Cluj, cu 6.263 de lei, Timiș, cu 5.823 de lei, Iași, cu 5.355 de lei, Ilfov, cu 5.317 lei, Sibiu, cu 5.274 de lei, și Brașov, cu 5.272 de lei.
Costul forței de muncă
Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 de lei pentru fiecare salariat, în creștere cu 8,1% față de 2024. Majorări au fost înregistrate în toate activitățile economice.
Cele mai mari creșteri ale costului mediu lunar s-au consemnat în editare, radio, televiziune și producție de conținut (+20,7%), tranzacții imobiliare (+19,4%), comerț și hoteluri și restaurante (+12,2% în fiecare sector), servicii administrative și de suport (+11,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%) și intermedieri financiare și asigurări (+11,1%).
Față de media națională, costul forței de muncă a fost cel mai ridicat în telecomunicații și IT (+93,9%), editare și producție de conținut (+73%), intermedieri financiare și asigurări (+72,3%), energie și utilități (+64,6%) și industria extractivă (+26,7%). Cele mai mici valori au fost în hoteluri și restaurante (-38,8%), alte servicii (-34,2%), agricultură (-22,6%), servicii administrative și de suport, precum și în activități culturale și recreative (-18,6% pentru fiecare).
În calculul costurilor au fost incluse și transferuri de la buget pentru perioadele nelucrate, precum șomajul tehnic sau reducerea temporară a timpului de lucru, dar și pentru stimularea angajării unor categorii precum absolvenții și șomerii. Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă a fost mai mică decât în anul precedent.
Cele mai mari sume aferente acestor transferuri au fost alocate în industria prelucrătoare, serviciile administrative și de suport, comerț, construcții, hoteluri și restaurante, precum și în agricultură, silvicultură și pescuit.
Peste 5,5 milioane de salariați
Numărul mediu al salariaților a fost de 5.526,4 mii persoane în 2025, cu 73.200 mai multe decât în anul anterior. Bărbații au reprezentat 52,4% din total, adică 2.898 de mii de persoane, după o creștere anuală de 37.900 de salariați. Numărul femeilor angajate a crescut cu 35.300 de persoane.
Bărbații au fost majoritari în construcții, unde au reprezentat 87,6% dintre salariați, și în industria extractivă, cu o pondere de 84,1%. Femeile au predominat în sănătate și asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (70,3%), hoteluri și restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%) și activități culturale, sportive și recreative (59%).
Serviciile au concentrat 65,1% dintre salariați: 44,9% în servicii comerciale și 20,2% în servicii sociale. Industria și construcțiile au reunit 32,5% dintre angajați, iar agricultura, silvicultura și pescuitul, 2,4%.
Cele mai importante creșteri ale numărului mediu de salariați au fost raportate în comerț, cu 28.000 de persoane, sănătate și asistență socială, cu 14.300, servicii administrative și de suport, cu 12.100, construcții, cu 11.300, hoteluri și restaurante, cu 7.800, și tranzacții imobiliare, cu 5.600.
În schimb, industria prelucrătoare a pierdut 17.500 de salariați, administrația publică 4.500, iar activitățile culturale, sportive și recreative 1.500.
Distribuția angajaților pe regiuni
La finalul anului 2025, efectivul salariaților era de 5,761 milioane de persoane, cu 8.500 mai mult decât la sfârșitul lui 2024. Creșterea a fost formată în principal din 7.700 de bărbați.
Numărul angajaților a crescut în regiunile București-Ilfov (+8.000), Nord-Est (+6.400), Nord-Vest (+5.200) și Centru (+2.800). Scăderi au fost înregistrate în Vest (-6.800), Sud-Vest Oltenia (-3.100), Sud-Muntenia (-2.800) și Sud-Est (-1.200).
București-Ilfov a concentrat 22,8% dintre salariații României, fiind urmată de Nord-Vest, cu 13,9%, și Centru, cu 12,6%. Sectorul primar a avut ponderi peste media națională în Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3%), Vest (2,9%) și Centru (2,5%).
În industrie și construcții, cele mai mari ponderi s-au regăsit în Centru (39%), Sud-Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%) și Sud-Est (32,5%). București-Ilfov a avut cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale, de 62%, iar Nord-Est s-a aflat pe primul loc la serviciile sociale, cu 26%.
La sfârșitul anului, societățile cu capital privat angajau 77,4% dintre salariați, după o creștere de 0,5% față de anul precedent. Persoanele încadrate în societăți comerciale reprezentau 80,5% din totalul salariaților, pondere în creștere cu 0,6%.