România dispune deja de 2.000 MWh capacitate de stocare și 1.000 MW putere instalată în baterii, contrar percepției publice. Problema reală nu este absența bateriilor, ci deficitul de producție în bandă, care face ca seara țara să importe peste o treime din necesarul de energie.
Hidroelectrica, compania de stat care asigură 80% din serviciile de echilibrare a sistemului energetic, nu a avut niciun interes să susțină extinderea capacităților de stocare. Cu cât mai multe baterii în sistem, cu atât scade prețul echilibrării și, implicit, profiturile companiei. Hidroelectrica a raportat venituri de 6 miliarde de lei și un profit net de 2,57 miliarde în primul semestru al anului, cu o marjă de 42%. Fostul director general Bogdan Badea încasa 20.000 de euro lunar, iar conducerea a primit bonusuri de 150.000-180.000 de euro.
Statul, acționar majoritar cu 80% din Hidroelectrica, a beneficiat direct de pe urma prețurilor ridicate prin dividende și taxe speciale pe energie, folosind aceste venituri pentru a acoperi majorările de pensii și salarii bugetare. Traderii de energie au profitat și ei: cu cât diferențialul de preț între regiuni este mai mare, cu atât arbitrajul devine mai profitabil.
Negocierea PNRR din 2021, condusă de fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea, a inclus închiderea cărbunelui, deși România își redusese emisiile cu 75% față de 1989 și atinsese de un deceniu țintele de producție verde. Propunerile de obligativitate a bateriilor pentru producătorii de regenerabile au fost blocate repetat, atât în 2009 și 2014, cât și în 2024, când o prevedere adoptată în comisie parlamentară a dispărut în plen.
Miniștrii energiei Virgil Popescu, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan nu au susținut activ bateriile și din motive economice concrete: instalarea unui MW costă între 500.000 și un milion de euro, iar funcționarea limitată la 2-4 ore zilnic face costul pe MWh prohibitiv. Transelectrica a avertizat constant despre riscurile intermitenței regenerabilelor, fără ca avertismentele să producă schimbări legislative.
Expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că un sistem bazat exclusiv pe eoliene, fotovoltaice și baterii ar genera costuri de 400 de euro pe MWh, față de 150-180 de euro în prezent. Guvernul Bolojan a anunțat aprobarea rapidă a bateriilor atașate parcurilor fotovoltaice, însă pentru sistemele mari de stocare independente procedurile de avizare rămân îndelungate.