Președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coordonat o inițiativă prin care 17 state membre solicită menținerea finanțării pentru politica de coeziune și Politica agricolă comună în următorul buget multianual al Uniunii Europene. Scrisoarea a fost transmisă președinției irlandeze a Consiliului UE.
Nicușor Dan a anunțat că cele două politici trebuie să rămână prioritare în viitorul exercițiu bugetar european. „Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră”, a transmis președintele.
Printre domeniile pentru care grupul statelor semnatare dorește fonduri suplimentare se numără:
- securitatea și apărarea;
- competitivitatea;
- conectivitatea;
- securitatea energetică;
- reziliența.
Statele reunite în Grupul Prietenii Coeziunii spun că sunt pregătite să participe la discuții privind noi resurse proprii ale Uniunii Europene. Acestea ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale, potrivit mesajului transmis de președintele României.
Disputa privind bugetul european
Poziția celor 17 țări vine după ce grupul statelor cunoscute drept „frugale” a cerut un buget european mai auster. Germania, Austria, Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Suedia susțin reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii inițiale formulate de Comisia Europeană în vara anului trecut.
Aceste state vor, de asemenea, ca o parte mai mare a banilor să fie direcționată de la agricultură și coeziune către priorități considerate moderne. Valentin Naumescu, consilier al președintelui în Departamentul Afaceri Europene, a avertizat că negocierile dintre cele 27 de state vor fi dificile.
Potrivit acestuia, pentru aprobarea noului cadru financiar multianual sunt prevăzute cel puțin trei reuniuni ale Consiliului European până în decembrie. Obiectivul este obținerea unui compromis acceptabil pentru toate statele membre.
Riscul întârzierii finanțării
Valentin Naumescu a atras atenția că lipsa unui acord până la sfârșitul anului în curs ar putea provoca o întrerupere a finanțării europene începând cu 1 ianuarie 2028. În acest scenariu, anul 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pentru finalizarea pregătirilor tehnice.
Consilierul prezidențial a indicat și calendarul electoral din 2027 drept un factor care ar putea complica negocierile. În acel an sunt programate alegeri în Franța, Italia, Spania și Polonia, patru state cu economii importante, iar în Spania scrutinul ar putea fi organizat mai devreme, potrivit speculațiilor menționate de acesta.
Dacă liderii europeni nu ajung la un acord în decembrie 2026, următoarea oportunitate pentru deblocarea negocierilor ar putea apărea abia în toamna lui 2027. Grupul Prietenii Coeziunii urmează să aibă o nouă reuniune informală de coordonare înaintea Consiliului European din 15 și 16 octombrie.