România traversează un episod de stagflație, caracterizat prin scăderea producției economice și menținerea unei inflații ridicate. Datele pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că avansul nominal al PIB-ului este anulat de creșterea prețurilor, în timp ce consumul populației se contractă puternic.
Produsul intern brut a ajuns la 494,4 miliarde de lei în trimestrul al doilea, pe seria brută, cu 10,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali, însă, economia a produs cu 0,4% mai puțin. Diferența este explicată de deflatorul PIB, care a atins 11,2%, un indicator considerat definitoriu pentru stagflație.
În primul semestru, PIB-ul nominal a fost de 900,4 miliarde de lei, în creștere cu 9,4% față de semestrul I din 2025. Calculat în termeni reali, acesta a scăzut cu 0,7%. Seria ajustată sezonier indică o contracție anuală de 2% în trimestrul al doilea și de 1,6% la nivelul primelor șase luni.
Comparativ cu trimestrul precedent, indicele PIB ajustat sezonier a fost de 98,1 în trimestrul al patrulea din 2025, 99,9 în primul trimestru din 2026 și 100 în trimestrul al doilea. Aceste valori indică o scădere de 1,9% la finalul anului trecut, o reducere de 0,1% la începutul acestui an și stagnare în trimestrul al doilea.
Nivelul real al economiei rămâne cu aproximativ 2% sub vârful consemnat în trimestrul al treilea din 2025. România nu a intrat, deocamdată, în recesiune tehnică, deoarece nu au existat două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul anterior, iar al doilea trimestru din 2026 a înregistrat o evoluție nulă.
Comparația anuală arată însă deteriorarea trendului. În 2025, indicii PIB pe seria brută au fost de 100,6, 102,5, 101,3 și 98,8 în cele patru trimestre. În 2026, valorile au coborât la 98,5 în primul trimestru și 98,1 în trimestrul al doilea.
Schimbarea de direcție a început în trimestrul al patrulea din 2025, după intrarea în vigoare a măsurilor de consolidare fiscală. Majorarea TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării prețurilor la energie au început atunci să se reflecte în economie.
Sectoarele care au tras PIB-ul în jos
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în domeniile cu o pondere importantă în economie. Comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele, care reprezintă 21,6% din PIB, au pierdut 3,9% din volum și au redus produsul intern brut cu 0,9 puncte procentuale.
- Industria, cu o pondere de 16% din PIB, a scăzut cu 2,9% ca volum și a diminuat PIB-ul cu 0,5 puncte procentuale;
- Informațiile și comunicațiile au pierdut 3,5% din volum;
- Tranzacțiile imobiliare s-au redus cu 4,5%;
- Administrația publică, învățământul și sănătatea au scăzut împreună cu 1,7%;
- Construcțiile au crescut cu 12,3% și au adăugat 0,7 puncte procentuale, având o pondere de 6,2% în PIB;
- Activitățile culturale, de spectacole și recreative au urcat cu 11,7%, la o pondere de 4,3%;
- Agricultura a avansat cu 3,5%, dar reprezintă doar 1,7% din PIB.
Valoarea adăugată brută s-a redus cu 1%. Scăderea PIB-ului a fost limitată la 0,7% de impozitele nete pe produs, care au adus 0,3 puncte procentuale, astfel că o parte din rezultat provine din încasările mai mari ale statului și nu dintr-o creștere a producției.
Consumul gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, s-a diminuat cu 2,5% în volum și a tăiat 1,5 puncte procentuale din economie în primul semestru. În trimestrul al doilea, contribuția sa negativă a ajuns la 1,9 puncte procentuale, fiind cea mai severă reducere a consumului privat din ultimul deceniu, cu excepția anului pandemic.
Investițiile au avut o evoluție opusă. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum și a contribuit cu 2,4 puncte procentuale la PIB în primul semestru, respectiv cu 4,1 puncte în trimestrul al doilea. Consumul colectiv efectiv al administrațiilor publice a avansat cu 6%.
Creșterea investițiilor publice și a cheltuielilor colective a fost aproape anulată de variația stocurilor, care a redus PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale în primul semestru și cu două puncte în trimestrul al doilea. Companiile își consumă stocurile existente, în loc să producă și să le refacă, semn că cererea s-a redus brusc.
Exportul net a diminuat PIB-ul cu încă 0,1 puncte procentuale. Importurile au crescut cu 1,6% în volum, față de 1,3% în cazul exporturilor, iar deficitul comercial a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei în primele șase luni.
Inflația rămâne principala problemă
Inflația anuală calculată prin indicele prețurilor de consum a atins 10,85% în mai, a coborât la 10,42% în iunie și a ajuns la 8,2% în iulie. Reducerea din iulie nu reflectă o răcire reală a cererii, ci un efect de bază produs de ieșirea din comparația anuală a scumpirii puternice a energiei electrice din iulie 2025.
Pe indicele armonizat, România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Banca Națională a revizuit de două ori în acest an prognoza pentru finalul lui 2026: de la 3,9% la 5,5%, iar apoi la 6,1%. Revenirea inflației în intervalul țintit a fost amânată până în ultimul trimestru din 2027.
Inflația de bază continuă să crească, chiar dacă economia se contractă. Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră că această combinație diferențiază un episod inflaționist obișnuit de stagflație.
Politica fiscală nu poate susține acum economia prin stimulente, deoarece deficitul bugetar trebuie redus de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026, în cadrul procedurii de deficit excesiv. Datoria publică a depășit 60% din PIB și este estimată la 61,6% în acest an și la 63,4% în 2027.
Execuția bugetară de la șapte luni indică un deficit de 2,34% din PIB, rezultat descris de Adrian Negrescu drept „o performanță remarcabilă realizată de Alexandru Nazare”. În același timp, scumpirile așteptate în această toamnă la energie electrică, gaze, gigacalorie și apă pot prelungi stagnarea economică până în a doua jumătate a anului 2027.
Fondurile europene, în special cele din PNRR, reprezintă principala explicație pentru avansul investițiilor. Pentru perioada 2021-2027, România are la dispoziție 31 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, însă a atras până acum aproximativ 10 miliarde. Cele 20 de miliarde de euro rămase reprezintă miza principală a noului Guvern, deoarece neutilizarea lor ar elimina principalul motor de creștere al economiei.